Deși pare rotund atunci când este privit din spațiu, Pământul nu este tocmai așa. Ce formă are Pământul, de fapt?
După cum pot atesta nenumărate fotografii din spațiu, Pământul este rotund, este „Mărgeaua albastră” (Blue Marble), așa cum l-au numit cu afecțiune astronauții. Aparențele pot fi însă înșelătoare. Planeta Pământ nu este, de fapt, perfect rotundă. Și atunci, ce formă are Pământul?
Ceea ce putem spune cu certitudine este că Pământul nu e plat! Cu mult înainte ca Cristofor Columb să navigheze pe întinderile oceanice, Aristotel și alți savanți greci antici au propus faptul că Pământul este rotund.
Această presupunere s-a bazat pe o serie de observații, cum ar fi faptul că navele care plecau nu numai că păreau mai mici pe măsură ce se îndepărtau, ci păreau și că se scufundă în orizont, așa cum ne-am putea aștepta la „navigarea pe o minge”, spune geograful Bill Carstensen, de la Virginia Tech, din SUA.
Isaac Newton a propus mai întâi că Pământul nu este perfect rotund. În schimb, cercetătorul a sugerat că era un sferoid aplatizat, adică o sferă care este strivită la poli și umflată la ecuator. Newton a avut dreptate și, din cauza acestei umflături, distanța de la centrul Pământului la nivelul mării este cu aproximativ 21 de kilometri mai mare la ecuator decât la poli.
În loc ca Pământul să fie ca „un titirez de oțel”, explică geologul Vic Baker, de la Universitatea Arizona din Tucson, SUA, acesta are „un pic de plasticitate care îi permite să se deformeze foarte ușor”. „Efectul ar fi similar cu învârtirea unei bucăți de plastilină, deși plasticitatea Pământului este mult, mult mai mică decât cea a argilei plastice siliconate atât de familiară copiilor”, a precizat Baker.
Globul nostru, însă, nu este nici un sferoid aplatizat perfect, deoarece masa este distribuită inegal. Cu cât o concentrație de masă este mai mare, cu atât atracția gravitațională a acesteia este mai puternică, astfel „creând denivelări în jurul globului”, spune geologul Joe Meert, de la Universitatea din Florida, SUA.
În plus, forma Pământului se schimbă în timp datorită unui cumul de alți factori dinamici. Masa se schimbă în interiorul planetei, modificând anomaliile gravitaționale. Munții și văile apar și dispar din cauza tectonicii plăcilor. Ocazional, meteorii fac cratere pe suprafață. Iar atracția gravitațională a Lunii și a Soarelui provoacă nu numai maree oceanice și atmosferice, ci și maree terestre, explică Scientific American.
Apoi, greutatea în schimbare a oceanelor și a atmosferei poate provoca deformări ale scoarței „de ordinul unui centimetru și ceva”, notează geofizicianul Richard Gross, de la Jet Propulsion Laboratory.
„Există și revenirea postglaciară, în care crusta și mantaua care au fost comprimate de calotele uriașe de gheață care s-au așezat pe suprafață în timpul ultimei epoci de gheață revin acum în sus cu câte un centimetru pe an”, a completat Gross.
Mai mult, pentru a uniformiza distribuția dezechilibrată a masei și pentru a-și stabiliza rotația, „întreaga suprafață a Pământului se va roti și va încerca să redistribuie masa de-a lungul ecuatorului, un proces numit adevărata migrație a polilor”, spune Meert.
Pentru a ști mereu ce formă are Pământul, oamenii de știință poziționează acum mii de receptoare GPS la sol, care pot detecta modificări ale cotei lor de până la câțiva milimetri, spune Gross.
O altă metodă, denumită „măsurare laser prin satelit”, lansează lasere cu lungime de undă vizibilă de la câteva zeci de stații terestre la sateliți. Orice modificări detectate în orbitele lor corespund anomaliilor gravitaționale și, prin urmare, distribuțiilor de masă din interiorul planetei.
O a treia tehnică, interferometria de bază foarte lungă, folosește radiotelescoape de la sol pentru a asculta undele radio extragalactice pentru a detecta schimbările în pozițiile stațiilor terestre.
Poate că nu este nevoie de multă tehnologie pentru a înțelege că Pământul nu este perfect rotund, dar este nevoie de mult efort și echipament pentru a-i stabili adevărata formă.
Cât cântărește Pământul? Sistemul Internațional de Unități a fost modificat
Satelitul japonez Omotenashi din misiunea Artemis 1 a „murit” înainte să ajungă pe Lună
Un asteroid a fost detectat cu doar câteva ore înainte să lovească Pământul. Unde s-a prăbușit?